Atâtea gânduri trec prin noi,
Atunci când stăm în noapte goi.
Cu tine parcă mă îmbrac,
Și dor și clipe le dezbrac,
Încununând cu un surâs,
Atâtea patimi ce s-au scurs.
Iar timpul s-a oprit demult…
M-am îmbătat să tot te-ascult,
Vorbind prin gemete de ploi,
Atâtea gânduri trec prin noi.
În zori de viață mă trezesc,
Te-mbrățișez și amețesc,
Iar întunericul din mine
Parcă se zbate și devine,
Un cerc de foc și de lumină,
Ce mă înalță în surdină.
Iar timpul s-a oprit demult…
M-am îmbătat să tot te-ascult,
Vorbind prin gemete de ploi,
Atâtea gânduri trec prin noi.