Fantezie şi realitate (6)

„Cu o femeie care din capul locului vrea să-ţi cedeze, dar ezită, aş zice că e nevoie de puţină violenţă. ” Am întâlnit fraza asta întâmplător, nu-mi aparţine, însă m-a izbit ca un pumn în plină figura. Şi acum toate gândurile zboară către ea.


Dresuri negre cu portjartier, nu poartă niciodată sutien (din principiu), ţine tacticos ţigara şi la sfârşitul fiecărei fraze, rostogoleşte fumul printre dinţii albi, aproape perfecţi. Aluniţa vecină buzei superioare şi vocea, un pic nazală, îmi amintesc de promiscuitatea anilor ’60, o Marilyn contemporană. Genul care transmite din priviri „m-aş fute cu tine, ştiu că vrei, însă înainte, trebuie să îmi arăţi că mă doreşti cu adevărat”. Discrepanţele dintre atitudinea de curviştină şi ostilitatea cu care contracara orice tentativă de apropiere fizică, mă puneau pe jar. Recunosc, reuşise să mă ţină în priză săptămâni întregi, o performanţă rară. Mă prinsese, în ziua aia, lipsit de chef de multă vorba, trezit brutal de zgomotele vecinilor, cu o maximă durere de cap. Telefonul îmi suna, insistent, la fiecare trei minute, job related. Nu aveam poftă de ifose de virgină adormită la casting couch. Dar ceva mă macina, ca de fiecare dată când eram/sunt mahmur. Simţeam nevoia de sex. Cu aplauze. Violent şi egoist, preferabil cu partenere neposedate/noi, premiere sau vizionari – cum le numeam atunci.I-am întrerupt brusc fraza în care îşi elogia părul, proaspăt vopsit în roşu:
– Auzi, ai făcut-o vreodată cu fereastra larg deschisă? Revoltată:
– Ha, de obicei prefer să am un partener..a venit prompt replica ei
– Asta nu era de la radio Erevan! E o întrebare sinceră. Am nişte vecini care serbează astăzi ceva, habar n-am ce, în curtea interioară. Îţi propun să le punem un fundal sonor, peste petrecerea pulii. Ce zici? Te desfăşori zgomotos? Ultima fraza a avut un efect interesant, am ajuns amândoi, în scurt timp, la mine acasă.

Prima mea grijă a fost să deschid larg geamurile. Hainele i-au zburat printre gemete. Am pătruns în ea ca-n cutia Pandorei, am dezlănţuit tot răul, căutând să merg până la capăt, să eliberez „speranţa”. Întârzia să apară. Deodată, îi aud vocea sugrumată:
– Plesneşte-mă, strânge-mă de gât! Am plesnit-o, am bruscat-o, am tras-o de păr, m-am lăsat purtat de val. Momentul culminant a venit, iar, odată cu orgasmul, au izbucnit şi aprecierile vecinilor, puşi pe grătar în curte.

Mi-am aprins ţigara pe balcon în timp ce ea se precipita către baie. Vecinul, făcându-mi cu ochiul:
– Prospătură?
– Premieră, old story!

Întorcându-se lângă mine, am constatat că domnişoara revenise la aceeaşi atitudine de mironosiţă. Am întrebat-o hotărât:
– Faci şi tu ceva de mâncare?

Am comandat pizza şi, la scurt timp, un speed taxi de pe aplicaţie. 2 minute.

Vezi partea 1 , , 3 , , 5

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *