Mă obişnuisem să nu mai cad pradă gândurilor, să îmi văd pur şi simplu de viaţă, recăpătasem controlul. Făceam toate chestiile alea care îţi aduc satisfacţia de moment, fără să caut finalitatea care să intersecteze[…]
ana
Visul unei nopţi de toamnă (4)
Mi se întâmpla uneori să privesc chipul unei necunoscute şi să mă întreb cum ar fi să mă trezesc dimineaţa în braţele ei. Îmi spuneam: „cum ar fi ca tipa asta, străină acum de mine,[…]
Visul unei nopţi de toamnă (3)
– Nu te-am înşelat, n-aş fi putut, ştii asta! Aşezată în faţa oglinzii, îşi aranjează părul examinându-se critic. Disimulează, de fapt mă fixează cu coada ochiului prin reflexia sticlei încercând să îmi observe reacţia. –[…]
Visul unei nopţi de toamnă (2)
Apucasem să aţipesc vreo două ore atunci când soarele dimineţii m-a trezit. Ea încă dormea, razele îi mângâiau faţa şi în somnul ei adânc părea calmă şi fericită. Era un sacrilegiu să o trezesc, aşa[…]
Visul unei nopţi de toamnă
Ploua. Ploua grăbit din ceruri-nalte cenuşii peste sufletele negre. În umezeala grea, doar frigul mai pătrunde palidele umbre, intens şi letal, o moarte a visurilor. Eram, toamna aia târzie, întunecat şi noros, lipsit de pasiune.[…]