Apucasem să aţipesc vreo două ore atunci când soarele dimineţii m-a trezit. Ea încă dormea, razele îi mângâiau faţa şi în somnul ei adânc părea calmă şi fericită. Era un sacrilegiu să o trezesc, aşa[…]
ploaie
Visul unei nopţi de toamnă
Ploua. Ploua grăbit din ceruri-nalte cenuşii peste sufletele negre. În umezeala grea, doar frigul mai pătrunde palidele umbre, intens şi letal, o moarte a visurilor. Eram, toamna aia târzie, întunecat şi noros, lipsit de pasiune.[…]